Mănăstirea Ţigăneşti a fost întemeiată, pe la 1725, de boierul Lupu Dencu şi de răzeşii din comuna Cobalca (actual Codreanca), care au construit o biserică din lemn, pentru a-i ascunde pe creştinii din apropiere de invaziile tătarilor.
În 1846, pe locul bisericii de lemn, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" a fost construită una de piatră, sub cârmuirea egumenului ieromonah Victor, cu bani adunaţi de la creştini. A doua biserică, cu hramul "Sfântul Nicolae" a fost construită în 1840, în stil moldovenesc, cu ajutorul unor creştini şi în mare parte din banii donaţi de un negustor din Chişinău.
În timpul celui de-al doilea război mondial, aici au fost înmormântaţi sute de ostaşi căzuţi pe câmpul de luptă (români, nemţi şi ruşi), iar după război, autorităţile au încercat de câteva ori să închidă mănăstirea. Prima încercare de a pune capăt vieţii monahale a avut loc în anul 1945, pe când era stareţ Ioachim Burlea, au sosit la mănăstire, un căpitan şi câţiva militari. Stareţul i-a primit cum se cuvine. Se zice că văzând viaţa de obşte a călugărilor şi munca lor, militarii au lăsat mănăstirea în pace.
Unica icoană care s-a păstrat este icoana făcătoare de minuni a Sfântului Mare Mucenic Pantelimon (mai sus) cu părticică din ale lui sfinte moaşte. Această icoană a fost dăruită de Episcopul Serafim (Ciciagov) de Chişinău şi Hotin în anul 1909.
Locaţie: Mănăstirea Ţigăneşti se găseşte în zona de codru a Moldovei, aproximativ 35 km NV de Chişinău, în apropierea satului Ţigăneşti, raionul Străşeni, pe malul râului Ichel.
Mănăstirea are o bibliotecă de cărţi, între care sunt şi cărţi vechi de peste o sută de ani.
Detalii pe: manastireatiganesti.md
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu